NOTIUNI GENERALE DE MANAGEMENT
Management = lat. manum agree = a conduce cu mana
Managementul poate fi definit astfel:
– ca stiinta – se ocupa cu studiul mecanismelor, dar si a relatiilor dintre acestea, cu scopul descoperirii procedeelor din care se compun mecanismele si imbunatatirii celor deja existente pentru cresterea eficientei.
– ca arta – reprezinta modalitatea in care cunostintele si tehnicile de management sunt aplicate in activitatea manageriala, in cadrul diverselor proiecte, avand ca rezultat atingerea obiectivelor propuse.
Bazele stiintei manageriale au fost scrise la inceputul secolului trecut (1911), prin lucrarea “ The principles of Scientific Management” – de catre Frederick Taylor (1856 – 1815), considerat astazi ca fondator al managementului organizatiei. Ulterior Henri Fayol (1841-1925), industrias francez, va aduce o contributie semnificativa la managementul modern. Printre discipolii lui Taylor s-au numarat: Georg Barth, Henry L.Gantt, Frank si Lilian Gilbreth, Edward A. Filene.
Principiile de management
Printre principiile de management, formulate de H. Fayol se numara: diviziunea muncii, autoritate si responsabilitate, disciplina, unitate de comanda (fiecare angajat sa primesca ordine de la un singur superior), unitate de directionare (fiecare grup de salariati cu aceleasi obiective, ar trebui sa fie directionati de un singur superior pe baza unui singur plan), subordonarea intereselor individuale celor generale, remuneratie corecta, centralizare (ca raport optim intre centralizarea si descentralizarea autoritatii), existenta unei organigrame functionale (informatia sa fie transmisa conform organigramei, dar in cazul termenelor limita, se poate trece peste nivele cu informarea tuturor), pastrarea ordinii, echitate, asigurarea stabilitatii si continuitatii personalului, initiativa, incurajarea spiritului de echipa.
Functiile de management:
– previziune;
– organizare;
– comanda;
– coordonare;
-control – evaluare.
MANAGEMENT DE PROIECT
Proiect = este un efort temporar, ce implica consum de resurse ce va conduce in final la un produs unic.
Managementul de proiect, in sens larg presupune aplicarea principiilor generale de management in cadrul proiectelor, cu scopul eficientizarii rezultatelor.
MANAGEMENT DE PROIECT IN CONSTRUCTII
Proiectele desfasurate in domeniul constructiilor s-au dezvoltat pe masura evolutiei societatii umane, activitatea de constructii fiind una dintre cele mai vechi ocupatii omenesti.
Structura activitatii de constructii este formata din procese intercorelate de cercetare, proiectare, executie, consultanta.
Proiectul – constructie = efort temporar, cu implicatia unor tipologii insemnate de resurse (materiale, umane), ce au ca scop final realizarea constructiei. Rezultatul trebuie sa satisfaca cerintele de calitate provenite din exigentele de performanta formulate de societate si utilizatori.
In conditiile actuale crearea unor constructii performante presupune utilizarea unor metode de management avansate, a unor instrumente de analiza economica si tehnica prin care sa se tina sub control acest complex domeniu. In acest sens, cele 5 functii de management capata noi valente si implicatii:
– previziunea – presupune estimari de timpi si costuri, tinand cont de numarul mare de riscuri ce pot aparea. (climatici, economici, etc);
– organizarea – conceperea proiectului de organizare, inclusiv modurile de executie si realizare a lucrarilor.
– comanda si coordonarea – conducerea activitatilor astfel incat sa se asigure calitatea lucrarilor prin mijloace de realizare cat mai corecte si conforme cu proiectul tehnic.
– control – evaluarea – asambleaza toate tehnicile si procedeele necesare respectarii performantelor cerute atat in executie cat si in utilizarea si post-utilizarea constructiei.
Pentru o cunoastere mai avansata a domeniului de constructii, ne propunem sa formulam cateva caracteristici specifice proceselor de construire, caracteristici ce le vor deosebi in mod fundamental de alte ramuri ale industriei:
- activitatea de construire are un caracter mobil, in timp ce produsul obtinut este fix. Mobilitatea procesului reiese din deplasarea resurselor in cadrul activitatii atat a celor umane cat si a utilajelor. Aceasta prima particularitate creeaza o serie de probleme ce necesita planificare, coordonare si control la un nivel foarte amanuntit.
- activitatea de construire este complexa, fapt derivat dintr-un numar impresionant de tipologii de resurse implicate: materiale, meserii, utilaje, de solutii tehnice si tehnologii adoptate.
- rezultatul activitatii de construire este unic, in functie amplasament, fundatie, necesitatile si cerintele investitorului, etc.
- activitatea de construire se desfasoare in aer liber supusa actiunii directe a factorilor atmosferici, de unde deriva dificultatea cu care se desfasoara acest proces.
- activitatea de construire se realizeaza in timp indelungat, de unde apare o nevoia stringenta de optimizare si planificarea cat mai riguroasa.
- produsele constructie au o greutate foarte mare rezultand astfel costuri suplimentare aferente deplasarii si manipularii materialelor.
- activitatea de reconsolidare, extindere, modernizare – presupune solutii tehnice si organizatorice special cu consum ridicat de timp si bani.
