Compozitie ciment
Compoziţia mineralogică a cimentului
În procesele de ardere a materiilor prime, oxizii existenţi în compoziţia acestora, reacţionează între ei formând compuşi mineralogici. Cei mai importanţi ca pondere sunt următorii:
- Silicatul tricalcic (alitul) – 3CaOSiO2 – C3S;
- Silicatul bicalcic (belitul) – 2CaOSiO2 – C2S;
- Feroaluminatul tetracalcic (celitul I sau brownmilleritul) – 4CaOAl2O3F2O3 – C4AF;
- Aluminatul tricalcic (celitul II) – 3CaOAl2O3 – C3A.
Compoziţia mineralogică a clincherului de ciment portland poate să varieze, în funcţie de compoziţia chimică a materiilor prime utilizate şi a tehnologiilor de fabricaţie.
Norma europeană SREN 197/1,2-2002 impune pentru clincherul portland următoarele cerinţe:
– minimum 2/3 din masa totală să fie constituită de silicaţi (alit + belit) – cimenturi silicatice;
– relaţia procentuală dintre oxidul de calciu şi trioxidul de siliciu din compoziţie să fie mai mare ca 2;
– conţinutul procentual în masa de oxid de magneziu să fie mai mic de 5%.
În cazul clincherului de ciment portland, compusii mineralogici se pot regasi, de regula, in limitele urmatoarelor procente:
– C3S 40…73%;
– C2S 2…35%;
– C3A 1…18%;
– C4AF 2…20%;
Principalele proprietati ale cimentului, legate de influenta componentilor mineralogici sunt: viteza de hidratare, căldura de hidratare, rezistenţele mecanice şi evoluţia lor, rezistenţa la agresivităţi chimice, cantitatea de apa legata chimic, etc.
Variaţia compoziţiei mineralogice a clincherului de ciment portland, permite obţinerea unei game foarte largi de cimenturi cu proprietăţi diferite conferite betonului, atât în stare proaspătă cât şi în stare întărită.
Pentru cimenturi sunt definite urmatoarele clase de rezistenţă: 32,5 , 32,5 , 42,5 , 42,5 , 52,5 , 52,5 (N sau R), unde partea cifrică (32,5, 42,5 şi 52,5) reprezintă clasa de rezistenţă la compresiune exprimată în N/mm2, N este simbolul pentru rezistenţă iniţială normala şi litera R este simbolul pentru rezistenţă iniţială ridicata.
